Să îți pui memoria la păstrare până la episodul următor

Filmele ne învaţă că momentele frumoase ar putea fi stocate în borcane mentale și retrăite la fiecare impuls al sufletului. Un borcan pentru jucăriile și prietenii din copilărie, un altul pentru ziua absolvirii facultății și încă altele pentru cele mai tari petreceri din adolescenţă.

Apoi, fie un borcan ceva mai mare pentru iubirile liceale și de colegian, pentru prima romanță, prima beție, primul fum, prima călătorie în străinătate. Am să vă dezamăgesc, dar nu vă spun astea dintr-un act de PR pentru o anumită editură. Uneori mai adăugăm lângă recipientele mari borcane mai mici în care încapsulăm memoria celor dragi și plecați, celor râvniți și necâştigaţi, celor părăsiți și înstrăinați.

Cea mai mare relicvă a fericirii mele e într-o fotografie din 11 decembrie 2009. E atât de multă electricitate în imaginea aceea. Când o privesc, îmi recapăt calmul şi curajul. Pot să mă întorc în timp și să vizitez acel loc de câte ori doresc. Cel mai frumos, cald și intim moment din viața mea, prins atât de concentrat într-un borcan pe care aleg să îl deschid de fiecare dată când realitatea devine nerealistă.

Dar nu găsiți că e trist? Nu ne mulțumim niciodată cu atât. E scris în structura omului să vrea mai mult. Aş vrea să pot să construiesc de la momentul acela o lume întreagă. Vedeți, eu niciodată n-am crezut că e prea târziu să călătorim în timp că să dăm alt curs momentelor din borcane.

În scurt timp, sufletul nostru se transformă într-o cămară. Sau într-un coș de cumpărături supraîncărcat. Și, uneori, când conținutul este prea dens și aproape că se prelinge pe lângă capac, chiar și cea mai dulce dintre dulceţuri face mucegai (știți voi, acea ciupercă deloc bine mirositoare pe care unele popoare vorbitoare de limbă franceză o așează la loc de cinste pe masă). Și atunci, e mai bine să spargi borcanul (ca pe o pușculiță în formă de purcel plin cu mărunțiș), să mături cioburile și să te bucuri de aerul curat care rămâne în urmă.

ASOS leather shorts
Zizi Repetto flats

Photos: Cornelia Gaie
Text: letters, work in progress, 2005-2011

Advertisements

3 comments

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s