(5) Exista posibilitatea unei insule

(1)
exista un barbat. ma iubeste. il urasc. imi spune ca vrea sa ne casatorim. il lovesc cu ce nimeresc, uneori il zgarii cu mainile goale, nu fac niciodata mai multa cafea ca sa bea si el. cateodata sufera ca un caine si pleaca doua zile intregi. nu stiu unde se duce. nici nu vreau sa aflu. pe urma se intoarce si imi spune ca nu poate sa traiasca fara mine. dimineata imi aduce flori, la pranz imi aduce flori, seara imi aduce o cutie cu ciocolata. arunc florile, pastrez ciocolata, dar nu uit sa ii amintesc cat il urasc pentru toata ciocolata pe care mi-o aduce. el ma iubeste si imi aduce o cutie si in seara urmatoare.

(2)
exista un barbat. ma uraste. il iubesc. imi place sa il vad dimineata cum isi pregateste costumul, cum uita sa isi puna ceasul, dar niciodata butonii. ii pregatesc micul dejun, pranzul, cina, desertul. tranteste usa de fiecare data cand pleaca. esti o ticaloasa, imi spune, dar nu pleaca de langa mine. ma uraste pentru ca nu ma iubeste. te-ai ingrasat, imi spune si eu alerg in baie, 46,5 kilograme, ca si acum o luna. nu mai mananc nimic doua zile. se enerveaza cand vede ca fac asta. atunci imi imaginez ca ma iubeste, dar ma ia de mana si ma duce in dormitor unde imi spune ca ma uraste, dar ca a trecut prea mult timp ca sa mai poata pleca de langa mine.

(3)
exista un barbat. ma iubeste. il iubesc. ne iubim la 6 dimineata, inainte sa ne bem cafeaua.

(4)
exista un barbat. il urasc. ma uraste.

***

Am citit-o prima oara in 2010 si imi imaginam ca suntem noi deja, prin 2011 primavara. Nu stiu ce urmeaza, asa cum nu stiu ce viitor sa aleg. Poate ca am ales de prea multe ori, sau poate ca sa aleg a insemnat atunci, in martie, in Ixelles, cand i-am scris ultima oara.

De aici, dintr-o camera de hotel cu vedere spre ploaie, de la un capat mai mic al lumii, unde mintile mele se dilata si se prefac in fluvii, mi-am adus aminte de Esterhazy si de cat de frumos a creionat ea pastisa aceea. Am impachetat-o in hartie de China si am trimis-o cuiva intrebandu-ma care ne va fi punctul (5), intrebandu-ma in acelasi timp daca dragostea asta lumeasca renaste uneori din cenusa, asa cum o sa renasc eu cand o sa imi pictez iar parul in rosu si pe coaste o sa imi scriu Out of the ash, out of the ash.


Textul este o pastișă după Péter Esterházy și îi aparține Mihaelei.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s